Conştiinţa valorii tale te obligă să ceri; conştiinţa talentului tău te obligă să dai.

Dacă priveghetorile ar cere bani pentru cântecele lor, am rămâne numai cu răgetul măgarilor.

Numai gloaba arenevoie de îndemn, de gârbaci şi de strună: calul nobil îţi “vede gândul” şi-ţi “aude privirea”

Dacă vrei să te plac, nu-mi spune cât e de urât este rivalul tău. Arată-mi cât eştiu tu de frumos!

Cineva m-a intrebat ce beneficii îmi aduce Compania de teatru. I-am raspuns” Eu m-am născut să creez şi nu sa beneficiez”.

Celei pe care o curtezi, găseşte-i o calitatae incât să o creada şi ea; nu-i spune că e frumoasă, când ea, de dimineaţă până seara nu vede în oglindă decât o făptură de care se sperie…

Despre copii…Cel mai uşor este să-i faci, dar puţini ştiu să-i pregătească pentru viaţă şi pentru ce-i aşteapta “după”…Acesta este “cadoul” cel mai sigur pe care li-l faci atunci cand îi aduci pe lume. E singiura lor “proprietate” pe care nu le-o rânneşte nimeni şi nimeni nu se înghesuie să le-o înhaţe.

Un adevar fie că e spus în cea mai curată limbă literară, fie că e spus în cel mai neaoş dialect, tot ADEVAR rămâne.

Despre Chiriţa. “Caragiale a avut o sursă extraordinară de inspiraţie în opera lui Alecsandri ( “D-ale Carnavalului”, un ecou al “Iaşilor în carnaval”). Chiriţa, e un rol interesant, compex si controversat, care cere enorm celui sau celei care o interpretează. Cucoana Chiriţa nu o să piară nicodată, ca şi personajele lui Caragiale, pentru ca ele sunt protitipuri umane. Regizorul Mircea Dragan a fost generos distribuindu-mă pe mine în rolul Chiriţei, deşi, dacă eu aş fi regizat filmul, aş fi distribuit-o pe Tamara Buciuceanu”.

Chirita este un personaj complex si controversat. Unii au tratat-o ca fiind caraghioasa, şi limitată, alţii au vazut-o într-o nuanţă uşor tragică. În teatrul lui Alecsandri, Cucoana Chiriţa, boieroaică de provincie, e singura persoana din lumea ei, care realizează impasul, înapoierea societăţii în care trăieste, singura care vrea să se desprindă de moravurile vechi, singura care ţine morţis să parvină, după moda “frantuzească”. Are un adevărat cult al civilizaţiei apusene. Ambiţia de a depăşi condiţia sa precară este, însă, conţine idei reale de progres. E adevarat că mereu “calcă-n străchini”, iar eforturile ei disperate de emancipare ( franţuzind hilar orice cuvant românesc, vezi “furculision”) o conduc spre ridicol. De ce? Pentru ca EA ARDE, pur si simplu, etapele unui proces de emancipare socială şi comportamentală. Suferinţele ei singulare devin caricaturale.
“Chiriţa e ridicolă în mod sublim, aşa cum pare orice efort de autodepăşire pus în registru comic. Dar efortul există! Poate din acest motiv personajul a fost jucat adesea de bărbaţi în travesti ( începând cu Matei Millo şi terminând cu Miluţă Gheorghiu) sau de actriţe “bărbătoase” (Tamara Buciuceanu, Draga Olteanu). Pe de altă parte, Alecsandri a creat un personaj de teatru popular care a fost aplaudat cu un mai important procent de simpatie, decât de dispreţ. Tocmai pentru felul ei de a fi ridicolă şi admirabilă, demnă de râs şi de milă în acelaşi timp”- afirmă Mircea Ghiţescu.
Se spune ca Alecsandri s-a inspirat in conturarea personajului comic chiar din familia sa. Scriitorul avea o bunica cu “vederi progresiste”, dar femeia nu ştia cum sa pună în practică “devenirea”, cum să folosească ideile înnoitoare, aparând în ochii celorlalţi caraghioasă, deplasată oarecum comică, frizând ridicolul. De fapt, era pur si simplu “neînţeleasă”. Desigur, autorul i-a ataşat personajului sau din teatrul multe alte trăsături colectate din comportamentul cuconetului din high-life-ul târguşoarelor moldoveneşti de la sfârşitul secolului al XIX lea. Ambiţiile cucoanei se abstractizează devenind aspiraţii. Pentru păcatele ei reale, Chiriţoaia e amendată de Alecsandri. Nu-i”iese”boieroaicei franţuzite niciunul din planurile sale de parvenire. Tot timpul păşeşte cu stângul: “isprăvnicia” lui Bârzoi este de scurtă durată, franceza lui Guliţă mizerabilă, averea Luluţei, dorită pentru fiul său, îi zboară de sub nas în braţele lui Leonaş, Aristiţa şi Calipsiţa – fiicele sale – nu reuşesc să-şi crescă rangul prin măritişuri strălucite. ( Ioana Bogdan)

www.filmedecolectie.ro
www.classique.ro

SHERLOCK, iată-l acum din nou în acţiune aşa cum îi stă cel mai bine: pe muchie de cuţit, actual, primejdios şi plin de capricii; cu deja premiatul Benedict Cumberbatch în rolul principal. John Watson: doctor, soldat, erou de război, suflet rătăcit – întors recent din războiul din Afganistan. O întâlnire providenţială îl introduce în lumea lui Sherlock Holmes: un detectiv genial și singuratic. O femeie în roz zace ucisă într-o casă abandonată. Este a cincea victimă a unui criminal care nu pare să aibă un motiv întemeiat să ucidă. Inspectorul Lestrade este cel mai bun agent al Scotland Yard-ului. Dar el ştie foarte bine că în rezolvarea unui astfel de caz nimeni nu este mai potrivit decât tânărul Sherlock. Acesta poate recunoaşte un designer de software după cravată şi un pilot de avion după degetul mare de la mâna stângă. Creierul lui este unic şi extrem de analitic, ajutându-l să-şi câştige existenţa şi să alunge plictiseala rezolvând crime. Cu cât mai ciudate şi absurde, cu atât mai bine… Cei doi bărbaţi, deşi extrem de diferiţi, vor reuşi în cele din urmă să stabilească o solidă alianţă, îmbinând pragmatismul lui Watson cu elanul intelectual plin de inspiraţie a lui Sherlock. Pe parcursul celor trei filme de televiziune ale acestei prime serii, pline de suspans, dramatism şi acţiune, Sherlock şi John străbat un întreg labirint de indicii, mistere şi criminali periculoşi pentru a afla adevărul. Un scenariu sclipitor, performanţe actoricești memorabile, iată un SHERLOCK pentru o nouă generaţie!

Interpreti: BENEDICT CUMBERBATCH, MARTIN FREEMAN, RUPERT GRAVES

Autori: Creat de: Steven Moffat și Mark Gatiss după lucrările lui Sir Arthur Conan Doyle Scenariul: Steven Moffat, Steve Thompson și Mark Gatiss Producător: Sue Vertue producător executiv: Mark Gatiss, Steven Moffat și Beryl Vertue

Regizori: Paul McGuigan (ep. 1, 3) și Euros Lyn (ep. 2)

Continut: Seria 1 conține 2 DVDuri
Episoadele:
1. UN STUDIU ÎN ROZ
2. BANCHERUL ORB
3. JOC FATAL

Suport media: DVD
An aparitie: 2012
Durata: 270 minute
Format sunet: surround 5.1
Format video: PAL-Color
Ecran: 16:9
Zona: 2
Imaginea: color
Producator: BBC
Gen: Crime | Drama | Mister
Distributie in tara: Da
Distributie in strainatate: Da
Subtitrare: romana

www.filmedecolectie.ro
www.classique.ro

TOMA CARAGIU
Toma Caragiu s-a născut la 21 august 1925, într-o familie aromână, din Grecia, care se stabileşte în 1940 la Ploieşti. Se înscrie la Drept, dar abandonează cursurile şi intră la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică Bucureşti pe care îl absolvă în anul 1945. Temperament vulcanic, secondat de o gândire artistică profundă, Toma Caragiu era capabil să-şi construiască rolurile într-un mod unic, făcându-le să devină antologice.
A jucat în egală măsură: comedie, dramă, tragedie, vodevil, revistă. A trecut de la rolurile clasice, la glumele spuse cu inegalabilul său haz în spectacolele de varietăţi, sau la rolurile interpretate în zecile de producţii cinematografice. Nimeni nu putea rosti replicile aşa cum o făcea el. Timbrul vocii lui ţi se întipărește în memorie. Nu are un public, aşa în general, are mii şi milioane de spectatori şi telespectatori, care îl adoră.
Ca actor de film, a realizat un rol de excepţie în Actorul şi sălbaticii şi a fost distins cu premiul ACIN, pentru interpretare masculină. Filmografia sa număra peste 40 de roluri.
A jucat în serialele de televiziune: Neînfricaţii, Un august în flăcări, Urmărirea şi a apărut în numeroase emisiuni de televiziune, cu momente antologice care i-au asigurat drumul spre inima oamenilor. A jucat în mii de reprezentaţii de teatru.
Dispariţia sa prematură, la cutremurul din 4 martie 1977, a însemnat o imensă pierdere.

„Atu-ul filmului îl reprezintă excelentul scenariu al lui Titus Popovici, amalgamând genuri diferite precum estrada, burlescul, pamfletul şi chiar rechizitoriul politic, care le asigură, mai ales lui Caragiu şi Diaconu, apariţii de excepţie.“
Tudor Caranfil

„Sub chipul şi în mâna lui Toma Caragiu, nea Costică Caratase are vulgaritatea mulată pe candoare, ironia pe subtilitate şi geniul comic pe conştiinţa genială a propriei valori, a forţei lui de armă. Personaj care lasă frâu liber tragicului şi comicului din el, loc pentru muşcătura ascuţită a ironiei şi pentru nodul ridicat în gât de prezenţa unei tristeţi copleşitoare.“
Eva Sârbu

„Meşteşugar echilibrat, regizorul Manole Marcus ştie să răspundă, în filmele sale – barometre sensibile la jocul deschiderilor politice – apreciate în epocă ca modele estetico-profesionale, cu promptitudine, dar şi cu o anumită decenţă, mizând pe capacitatea sa de a nara coerent precum şi pe prestaţia unor actori de marcă.“
Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu

ÎNCHINARE
În acolada asta de vreme, agonisind peste şaizeci de ani de când tot cotrobăi prin desaga actoriei româneşti, doar de două ori mi-am dorit „să fiu“ un anumit destin, pe care noi îl numim „personaj“.
Prima oară a trebuit să-l conving pe scenarist, scriitorul Titus Popovici ( din mereu şi pentru multă vreme cel mai – cel mai dintre dânşii) şi pe regizor, Manole Marcus, autorul atâtor izbânzi cinematografice… şi ale subsemnatului – personajul Fridman din filmul pe care îl veţi vedea.
A doua oară nu am avut parte de binecuvântarea autorului pentru simplul motiv că „Nenea Iancu“ s-a cam grăbit şi nu a mai apucat să vadă spectacolul fantastic de adevărat cu „Scrisoarea pierdută“ inventat de Alexandru Tocilescu pe scena Teatrului Naţional. „Toca“ m-a aruncat în caracterul lui Farfuridi, să mă lupt cu Ştefan Iordache, marele Caţavencu.
Îndeletnicirea actoricească poate deveni artă doar atunci când actorul „parcurge“ drumul de la el „actorul“ la dânsul „personajul“. Succesul acestui demers este determinat de lungimea umbrei de risc asumat de actor, privegheat de regizor , ajutat de partener.
Împreună cu Marele – Toma – Caragiu, soarta mea artistică din filmul ACTORUL ŞI SĂLBATICII a fost binecuvântată cu o izbândă, pe care o închin cu dragoste şi respect spectatorului nostru în amintirea celor mai grăbiţi dintre noi.
Mircea Albulescu

Astăzi ACTORUL ŞI SĂLBATICII este un film bun, cu actori extraordinari, cu o poveste frumoasă, o regie sobră, impecabilă, un film care trece peste orice modă, unul dintre filmele pe care ar trebui să le băgăm într-un seif pentru a fi scoase peste 100 de ani.
Atunci însă, în ’74, a fost mult mai mult pentru că toţi ştiam că nu era vorba despre legionari, ci despre bolşevici, şi asta la vremea aceea era de un curaj nemaipomenit.
Apoi, vârful de glorie al lui Caragiu, presărat cu umorul lui Marin Moraru, cu frumuseţea sobră a Margaretei Pogonat şi a Mariei Chira, cu contorsionatul Albulescu, cu naivul Zamfirescu, cu pălăria mea de comisar şi… un final ca un strigăt.
Aşa cum copiii făcuţi din dragoste sunt cei mai reuşiţi, noi am dansat, am cântat şi am râs pentru dumneavoastră cei de atunci, cei de azi şi cei de peste 100 de ani.
Mircea Diaconu

A fost un film greu. Cu distribuţie mare şi „grea“. Cu deviz mare, dar pe mâna unui regizor greu ca valoare. A fost un film frumos, bine făcut, film de referinţă în istoria cinematografiei româneşti. Pentru mine, un rol mai altfel, mai solicitant, dar mai iubit. Un film trist şi vesel , ca viaţa.
Margareta Pogonat

Filmul, pseudo-biografic, este inspirat din viaţa actorului Constantin Tănase, vedetă şi animator al teatrului românesc de revistă, renumit pentru cupletele sale satirico-politice în perioada interbelică. În acelaşi timp, filmul reprezintă un virulent atac împotriva nazismului şi a mişcării legionare. De fapt este un manifest artistic împotriva tiraniei, a totalitarismului regimului ceauşist (cenzura vremii n-ar fi permis un asemenea mesaj). Costică Caratase (Toma Caragiu) este vedeta şi directorul teatrului de revistă „Vox“. Unul din cupletele premierei pe care o pregăteşte, este o satiră usturătoare la adresa naziştilor şi a Gărzii de Fier. Atât Caratase, cât şi textierul său, Ionel Fridman (Mircea Albulescu), rezistă presiunilor legionare; Fridman plăteşte cu viaţa îndrăzneala de a termina textul. Nimeni nu-l poate determina însă pe „marele actor“ să renunţe. Nici comisarul Radu Toma (Mircea Diaconu), nici soţia (Margareta Pogonat), nici valetul Vasilică (Marin Moraru), nici fiica, pe care o adora (Maria Chira). Seara premierei devine un strălucitor spectacol de revistă, dar şi un moment de maximă încărcătură emoţională… cu final previzibil.

Premii:
Nominalizare la Marele Premiu la Festivalul de Film de la Moscova, 1975
Două premii ACIN: Premiul Special al Juriului pentru regie şi Premiul de interpretare masculină – Toma Caragiu

Distribuţia: Toma CARAGIU, Mircea ALBULESCU, Margareta POGONAT, Ion BESOIU, Mircea DIACONU,
Carmen PETRESCU, Maria CHIRA, George PAUL AVRAM, Marin MORARU, Ovidiu IULIU MOLDOVAN,
Carmen BERBECARU, Gheorghe ȘIMONCA, Florin ZAMFIRESCU, Lucia BOGA, Lia ŞAHIGHIAN,
Tricy ABRAMOVICI, Zephi ALŞEC, Cornel CIUPERCESCU, Constantin DINULESCU

Scenariul: TITUS POPOVICI • Coregrafia: CORNEL PATRICHI • Machiaj: IOANA MOCANU • Montaj: LUCIA ANTON
Muzica: GEORGE GRIGORIU • Melodii de: ION VASILESCU, MIŞU IANCU • Sunet: ing. BUJOR SURU
Decoruri: VIRGIL MOISE • Costume: TOMINA • Imagine: NICU STAN • Regia: MANOLE MARCUS

O producție: Casa de filme 4, © 1974 / Editat în format DVD: E-MEDIA®

Durata totală: 153 min. • DVD/PAL • Color • Regiunea: All • Format 4:3 • Sunet: Stereo

Dragi iubitori ai filmului,
Chiar ACUM, pe timpul vacantei de vara, E-Media v-a pregatit o surpriza, pe cat de neasteptata pe atat de atractiva: o reducere substantiala pentru DVD –uri cu filme bune romanesti, la preturile cele mai mici. Digitalizate, remasterizate pe DVD pentru a satisface exigentele unui cinefil inteligent si modern, filmele va ofera o reintalnire cu peliculele romanesti care au intrunit milioane de aprecieri de-alungul timpului.
Luati aminte si spuneti si prietenilor dumneavoastra ca: din 1 iulie a.c. Magazinul… de bune maniere culturale „CLASSIQUE” isi recompenseaza prietenii loiali cu o serie de filme pe DVD, avand pe generice numele celor mai valorosi regizori si actori romani din ultima jumatate de secol. O reintalnire de gradul 10 pe scara râsului sanatos si al comediei bune cu Toma Caragiu, Amza Pellea, Dem.Radulescu, doamnele Tamara Buciuceanu si Draga Olteanu , Carmen Stǎnescu, Marinus Moraru, Gigi Dinicǎ, Carmen Stǎnescu,Sergiu Nicolaescu, Victor Rebengiuc, Dorel Visan din filmle: „Opertiunea Monstrul”, „ Titanic vals” , „Dumbrava minunata” , „Morometii”, ”Maria Mirabela” si multe altele…
Daruri frumoase si educative, evocari ale marilor evenimente din istoria nemului nostru dar si comedii de un haz irezistibil, filme de animatie romanesca, celebra cu decenii in urma prin harul creatorilor ei, povesti iubite de copiii a generatii si generatii de romani.
INTERESANT, EDUCATIV , DISTRACTIV, LA PRETURI PROMOTIONALE ( începand cu 7,90 lei) doar in magazinele Classique din Bucuresti si Brasov si in magazinul online www.classique.ro.

JOI 18 noiembrie, a fost o zi plina, pentru filmul romanesc, muzica, colectia de filme frantuzeti, expozitia de caricaturi
S-a lansat pe DVD comedia de mare succes “CUIBUL de VIESPI” regia Horea Popescu, in prezenta unui numeros public, atras de prezenta marii actrite TAMARA BUCIUCEANU

***
In aceeasi zi dupa o excelenta comedie, am ascultat muzica de foarte bune calitate. Casa de discuri Electrecord, partener in multe proiecte TVR Media, si-a lansat noul CD, FLORIN BOGARDO – Un om , o viata, in cadrul standului nostru. 18 piese compuse si interpretate de Florin Bogardo, un romantic si un sensibil trubadur.

***

Colectia de 15 de filme frantuzesti – Film clasic, s-a bucurat de un mare succes la public. Actori si regizori francezi in pelicule antologice – o adevarata istorie a cinematografiei franceze pe DVD. Colectia cuprinde filme romantice de dragoste, aventuri de capa si spada, filme politiste, comedii si drame celebre.

***

Vineri 19 noiembrie o alta zi incarcata de evenimente, care debuteaza cu lansarea noului album semnat CATALIN TIRCOLEA si intitulat “SYNVIONAI II”

***
Ne place sa credem ca fiecare dintre noi are un inger. Regizorul Gheorghe Preda si-a facut propriul inger, realizand filmul artistic INGERUL NECESAR, editat special de TVRMedia, ca o premiera la Targ

***
Muzica frumoasa, melodioasa, vizitatorii se opresc la standul TVRMedia, fredoneaza, stau de vorba cu Nicu Alifantis, care ii asteapta pentru o sesiune de autografe pe noul album Cantece de semineu

***

Oferim copiilor un nou DVD cu îndrăgitul film – basm muzical: MARIA MIRABELA si bonus, filmul Maria Mirabela in Tranzistoria

***
Iata cateva fotografii de la lansarea unui DVD de exceptie dedicat marelui trubadur al neamului romanesc, GICĂ PETRESCU, de catre TVRMedia in colectia MARI INTERPRETI

***
Un DVD dedicat Teatrului National de Televiziune – cu piesa “…escu” de Tudor Musatescu, regia Dinu Cernescu

***

Dupa amiaza este ora serialului tv, deci, urmeaza lansarea DVD-ului GIUVAERUL PALATULUI, serial coreean ( primele 12 episoade din cele 54). La ora anuntata a fost prezent un public numeros care a fost intampinat de 2 tineri imbracati in costume traditionale coreene. La aceasta lansare si-au dat intalnire mai multe iubitoare ale serialului si ale culturii coreene.
Luminita Boerescu, selectioner de film la TVR, si cea care a propus programarea acestui serial, a povestit lucruri nestiute de marele public, din culisele turnarii lui. Lansarea a avut parte si de „surprize gustoase” din partea restaurantului Korea House din Bucuresti iar publicul a fost incantat de tratatie….

***
DUMINICA 21 noiembrie
E duminica , e sarbatoare pentru toata lumea- copii si parinti! Asa ca am pregatit lansarea DVD-ului ce contine Colectia de 7 filme pentru copii semnata ELISABETA BOSTAN – un minunat dar pentru sarbatori. Sarbatoarea filmelor pt copii a inceput prin aniversarea Anaisei (nepoata dnei Bostan), care a implinit 11 ani. Asist. univ. dr. UNATC- Izabela Moldovan ( rolul principal in filmul Campioana) si Ari ( a doua nepoata).
Despre filme au povestestit: asis. univ.dr. Izabela Moldovan si criticul de film, prof.univ. dr. Viorica Bucur .

***
Ora comediei sau lansarea Colectiei de 7 filme semnate GEO SAIZESCU. Secretul lui Bachus, Secretul lui Nemesis, Pacala, Asta seara dansam in familie… sunt filme ale caror replici au fost retinute de public, care, cu drag, a poposit la standul nostru.
***

Va asteptam cu drag la Targul Gaudeamus si in 2011.
Va dorim sanatate si prosperitate, pentru a va putea bucura, intregindu-va bibliotecile si colectiile cu ceea ce editam special pentru dv.

Un articol semnat Geta Chira

Aceste filme vor fi disponibile in curand pe www.filmedecolectie.ro.

DOI MARI ACTORI, DOUA COMEDII DE NEUITAT !
* Dragul meu detectiv ( TENDRE POULET)
Cu: Annie Girardot, Philippe Noiret
Regia Philippe de Broca
* In cautarea lui Jupiter (ON A VOLE LA CUISSE DE JUPITER)
Cu: Annie Girardot, Philippe Noiret
Regia Philippe de Broca
* Un cuplu de actori de comedie foarte special: Annie Girardot si Philippe Noiret, caracterizat prin fină autoironie, delicateţe, stangacie induiosatoare, forta comica, o anume precipitare in joc, străluceste in aceste doua comedii romantice semnate de Philippe de Broca, realizatorul mai multor pelicule de mare succes ( Cartouche, L’Homme de Rio, Le Bossu).

Ce putem spune despre cei doi actori?

Annie Girardot cu feminitatea si dragalasenia sa, cu timbrul vocii atat de special, cu gesturile imprevizibile, a ajuns cel mai popular star feminin al anilor ’70. A jucat in peste 160 de filme
Dintre premiile importante obtinute amintim:
- Premiul Bafta, 1962 – nominalizare la categoria Cea mai buna actrita
- Premiul Cesar, 1977, 1996, 2002 – La categoria Cea mai buna actrita
- Premiu la Festivalul de Film de la Mar del Palta – La categoria Cea mai buna actrita

Philippe Noiret, un barbat „bine”, distins, bland, linistit, amuzant, naiv, un simbol al cinematografiei franceze, a jucat intr-o mare varietate de roluri in comedii si drame ( peste140 de filme)
Iata cateva dintre premiile importante obtinute:
- Premiul Cesar,1976,1990 – La categoria Cel mai bun actor
- Premiul Academiei Europene de Film, 1989 – La categoria Cel mai bun actor
- Premiul Bafta, 1991 – La categoria Cel mai bun actor